Potrivit Mecanismului de Evaluare al Sistemelor Naționale de Integrare (NIEM), studiul prezintă o evaluare comparativă, bazată pe 120 de indicatori, a cadrului de integrare a refugiaților din 14 țări membre UE.
Datele colectate sunt agregate pentru a calcula scoruri pentru etapele și dimensiunile procesului de integrare a străinilor în societate.
Țările europene care au avut cea mai puternică schimbare pozitivă în toate domeniile privind refugiații sunt Franța și Lituania, urmate de Letonia și Slovenia, iar printre țările care au regresat se numără România, Italia și Ungaria.
„Standardul NIEM împarte procesul de integrare în trei etape: stabilirea cadrului legal, crearea cadrului de politici publice, implementare și colaborare”, arată reprezentanții NIEM.
Astfel, studiul indică în România, în 2019 față de 2017, o ușoară deteriorare a eficienței politicilor de integrare, cu precădere în ceea ce privește stabilirea cadrului legal.
Ovidiu Voicu, reprezentantul Centrului pentru Inovare Publică, organizația care implementează cercetarea NIEM în România, declară că România performează mai bine pe dimensiunile care necesită mai ales intervenții legislative, cum ar fi reunificarea familiei sau accesul la cetățenie, dar stă mult mai prost atunci când este vorba de cadrul de politici publice privind accesul la educație și la piața forței de muncă.
„Acest lucru se întâmplă mai ales pentru că ministerele de resort sau autoritățile publice locale refuză să își asume responsabilitățile ce le revin, iar colaborarea inter-instituțională este ca și inexistentă”, a spus Voicu
În cele mai multe țări, învățarea limbilor străine, orientarea socială, formarea profesională și ocuparea forței de muncă sunt domenii în care oportunitățile ratate îngrădesc procesul de integrare a refugiaților.
„Această cercetare oferă guvernelor și factorilor de decizie un instrument prin care să identifice cu ușurință lacunele din cadrul legal și politic al țării lor, să învețe din ceea ce se face în celelalte state membre UE și să ia măsuri pentru îmbunătățirea integrării refugiaților”, declară și Carmine Conte, unul din cercetătorii care coordonează raportul.
