Este vorba de prima întâlnire din anul 2018 până acum în cadrul dialogului facilitat de Uniunea Europeană.
Reuniunea ar urma să aibă loc duminică, după un summit prin videoconferinţă pe aceeaşi temă programat vineri între Franţa, Germania şi Uniunea Europeană.
“Reuniunile vor relansa discuţiile şi eforturile pe tema unui acord general şi juridic de normalizare a relaţiilor între Serbia şi Kosovo”, a declarat Peter Stano, purtătorul de cuvânt al Serviciului European pentru Acţiune Externă.
Serbia nu recunoaşte independenţa proclamată în 2008 de fosta provincie sârbă Kosovo.
Taxele cresc, dialogul îngheaţă
Începând din 2015, progresele înregistrate în încheierea şi punerea în aplicare a acordurilor între Serbia şi Kosovo au fost minime, iar în 2017 şi 2018, tensiunile au început să crească între cele două entităţi din cauza unor evenimente ce au avut loc între timp.
Având în vedere impasul dialogului dintre cele două entităţi, în august 2018 au început numeroase discuţii şi dezbateri cu privire la posibilitatea unei „corecţii a frontierelor” sau a unui schimb de teritorii – nordul Kosovo pentru teritorii cu majoritate albaneză din Serbia, o astfel de variantă fiind văzută ca o posibilă soluţie în disputa lor. Cu toate acestea, având în vedere evoluţiile negocierilor dintre cele două entităţi, la scurt timp au apărut şi acţiuni agresive, mai ales economice. Liderii de la Priştina au majorat valoarea taxelor impuse pentru mărfurile importate din Serbia şi Bosnia şi Herţegovina (BiH) la 100% şi au adoptat decizia să transforme Forţele de Securitate din Kosovo (FSK) într-o armată. Aceste decizii ale guvernului kosovar, combinate cu campaniile foarte active în plan internaţional ale liderilor de la Belgrad de reducere a numărului statelor care au recunoscut independenţa Kosovo, dar şi cu extinderea influenţei Serbiei pe teritoriul kosovar, au generat evoluţii care au contribuit la îngheţarea dialogului între cele două entităţi.
Problemele cele mai controversate sunt cele care fac referire la statutul final al Kosovo şi, implicit, la nerecunoaşterea din partea Serbiei a independenţei acestei entităţi, dar şi la tensiunile şi dezacordurile dintre Belgrad şi Priştina cu privire la municipalităţile sârbe din nordul Kosovo.
Prin urmare, anul 2020 se prezenta ca un an cheie pentru multe dintre proiectele deschise atât de UE şi SUA, cât şi de partenerii lor din Balcanii de Vest. În contextul pandemiei Covid-19, a avut loc, însă, o schimbare a planurilor şi agendelor liderilor europeni şi americani, cât şi a celor din regiune.
UE a avut întotdeauna în atenţie Balcanii de Vest, prin politica de vecinătate şi extindere. În acest context, după reducerea progreselor din ultimii ani, noua Comisie Europeană se prezintă ca un veritabil motor pentru promovarea relaţiilor de bună vecinătate atât între UE şi Balcanii de Vest, cât şi între entităţile din regiune.
Datorită acestui nou impuls politic şi poziţiei mai puţin reticente, în ultima perioadă, a statelor membre ale UE în ceea ce priveşte aderarea noilor ţări la clubul european, Serviciul European de Acţiune Externă intenţionează să schimbe situaţia prin ”decongelarea” triadei diplomatice şi economice UE, Serbia şi Kosovo.
La rândul lor, SUA au fost şi continuă să fie unul dintre principalii actori internaţionali cu o influenţă de tip „soft power” asupra Kosovo. Aşadar, având în vedere tensiunile din ce în ce mai mari dintre cele două entităţi, preşedintele american, Donald Trump, a solicitat guvernului kosovar să facă tot ce este necesar pentru a se ajunge la un acord de durată cu Serbia şi a subliniat faptul că s-a contribuit foarte mult la succesul Kosovo ca stat independent şi suveran, dar acest sprijin nu este catalogat ca fiind unul necondiţionat. Liderul american a subliniat că Priştina este responsabilă de subminarea succesului dialogului cu Belgradul. În acest context, este de remarcat şi faptul că inclusiv Summit-ul de la Berlin, din aprilie 2019, nu a reuşit să ajungă la nicio concluzie privind continuarea dialogului celor două entităţi.
Când pandemia ajută dialogul
În contextul creat în plan internaţional, în data de 16 iunie, preşedintele Kosovo a salutat SUA pentru rolul lor de lider în cadrul procesului de negocieri pentru normalizarea legăturilor cu Serbia, dar este de remarcat că au apărut diferenţe între trimisul administraţiei americane şi oficialii europeni cu privire la cine ar trebui să conducă procesul de negocieri între Belgrad şi Priştina.
Drept urmare, trimisul special american, Richard Grenell, a invitat oficialii din Kosovo şi Serbia să se întâlnească la Casa Albă, pe 27 iunie, în speranţa stimulării discuţiilor între cele două entităţi. În acelaşi context, R.Grenell a monitorizat realizarea unui acord în luna februarie în cadrul căruia Kosovo şi Serbia au promis să redeschidă legăturile rutiere şi feroviare pentru a stimula cooperarea economică înainte de a-şi rezolva animozităţile de lungă durată.
R.Grenell a subliniat pe reţelele de socializare că a primit un angajament din partea guvernelor din Kosovo şi Serbia de a „întrerupe temporar campaniile media de recunoaştere, respectiv de nerecunoaştere a Kosovo pentru a se întâlni la Washington, pe 27 iunie, pentru dialog“. Oficialul american a făcut referire, în acelaşi context, la campania kosovară de a se alătura organizaţiilor internaţionale precum Interpol şi UNESCO şi, implicit, la campania Serbiei pentru a convinge statele să revină asupra recunoaşterii Kosovo, toate acestea tensionând relaţiile între cele două entităţi şi, implicit, împiedicând dialogul.
R.Grenell a subliniat că „dacă ambele părţi nu vor fi satisfăcute de discuţiile din 27 iunie, atunci vor reveni la status quo după ce vor părăsi Washingtonul”. Reuniunea a fost anunţată şi pe Twitter de R.Grenell, întâlnirea fiind catalogată ca „o veste excelentă”. Preşedintele kosovar, Hashim Thaçi, a salutat invitaţia primită, în timp ce Belgradul nu a lansat un comentariu semnificativ, dar preşedintele sârb, Aleksandar Vučić, a declarat că „nu exclude posibilitatea” de a se deplasa la Washington, fiind important a sublinia că oficialul sârb a efectuat şi o vizită la Moscova, în data de 23 iunie. A.Vučić, a avut şi o discuţie telefonică cu preşedintele rus, Vladimir Putin, despre discuţiile ce urmează a avea loc la Washington. „În timpul unei discuţii aprofundate despre acordul kosovar, V.Putin a vorbit în favoarea dezvoltării unei soluţii de compromis, acceptabilă Belgradului, care ar trebui aprobată de Consiliul de Securitate al ONU”, acest lucru fiind evidenţiat într-un comunicat de presă al Kremlinului. Rusia este cunoscută ca principalul aliat al Serbiei în acest dosar, nu recunoaşte Kosovo ca stat şi are putere de veto în Consiliul de Securitate al ONU.
A.Vučić a subliniat că trimisul special al UE, Miroslav Lajčák, ar trebui să viziteze Belgradul şi Priştina, imediat după alegerile parlamentare din 21 iunie din Serbia. Oficialul sârb a evidenţiat, însă, că nu se aşteaptă ca discuţiile să aibă ca rezultat recunoaşterea Kosovo de către Serbia. „Vorbim cu toată lumea”, a spus el. „Întrebarea mea este… Care este conţinutul dialogului. Despre ce vorbim? … Pentru că, dacă este doar, „Hai, sârbilor, recunoaşteţi independenţa Kosovo şi să terminăm povestea asta – cu siguranţă nu va merge aşa.” În acelaşi context, este de remarcat şi faptul că preşedintele sârb, A.Vučić, a salutat demersul Priştinei de a elimina toate barierele comerciale, calificând această măsură ca „o decizie bună”.
În aceeaşi zi de 16 iunie, noul Reprezentant special al UE pentru dialogul Belgrad-Priştina şi pentru alte probleme regionale din Balcanii de Vest, M.Lajčák, a ajuns şi el în Kosovo. M.Lajčák a subliniat şi el că „orice s-ar conveni asupra părţilor va contribui la dialogul facilitat de UE, deoarece aceasta este principala platformă pentru Serbia şi Kosovo cu scopul de a se apropia de acordul lor final”. Mai mult, M.Lajčák a mai declarat, la Priştina, că accentul său este pus pe discuţiile mediate de UE, care vor fi reluate la Bruxelles în curând.
Oficialul UE a declarat la o conferinţă de presă comună cu preşedintele Kosovo, H.Thaçi, că mandatul său a fost stabilit foarte clar „pentru a ajuta la realizarea unui acord juridic complet obligatoriu între Kosovo şi Serbia, care va normaliza relaţiile, care va rezolva o dată pentru totdeauna toate problemele rămase, iar acest lucru va fi acceptabil pentru ţările din regiune şi statele membre ale UE.”
La rândul său, purtătorul de cuvânt al UE, Peter Stano, a subliniat că blocul european a facilitat desfăşurarea dialogului între cele două entităţi încă de la început şi va continua să-şi menţină acest rol de lider.
Mai trebuie un pic de coordonare
Cu toate că la nivel internaţional se doreşte soluţionarea dosarului Serbia-Kosovo, nu este foarte clar dacă eforturile Europei şi cele ale SUA sunt foarte bine coordonate pentru a convinge Belgradul şi Priştina să ajungă la un acord. Este foarte clar că UE şi SUA au un obiectiv oficial comun şi anume de a rezolva unul dintre ultimele puncte fierbinţi din Europa după un sângeros război din perioada 1998-1999 şi o intervenţie a NATO pentru a opri o sângeroasă represiune sârbă împotriva separatiştilor albanezi din Kosovo.
Purtătorul de cuvânt al Serviciului European de Acţiune Externă, Peter Stano, a subliniat că nu doreşte să speculeze asupra întâlnirii de la Washington (27 iunie), dar a subliniat că dialogul de la Bruxelles este principala platformă pentru Serbia şi Kosovo şi că obiectivul este un acord final şi progresul pe calea europeană.
Întrebat dacă există două procese paralele de negociere la Bruxelles şi Washington,
el a spus că interpretările sunt gratuite, dar că UE mediază în dialogul dintre cele două părţi de la început şi că acestea percep foarte bine tot ce influenţează pozitiv evoluţiile. Potrivit oficialului european, UE şi SUA au interese comune în Balcanii de Vest şi „vor să contribuie la stabilizarea regiunii, viitorul acestor ţări fiind unul european”.
La rândul său, premierul kosovar, Avdullah Hoti, a declarat că rolul UE şi al SUA în cadrul procesului de dialog între Kosovo şi Serbia este unul complementar. A.Hoti a subliniat că, deşi Kosovo are nevoie de sprijinul deplin al UE, este nevoie şi de un angajament puternic din partea SUA pentru a se ajunge la un acord şi la implementarea acestuia. El a reamintit că UE a numit acum un trimis special pentru dialog, M.Lajčak, care, împreună cu Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borell, fac dovada unei orientări clare din partea Comisiei Europene pentru îmbunătăţirea acestui proces.
A.Hoti a mai subliniat că „există o atenţie deosebită din partea ţărilor cheie ale UE, Germania şi Franţa, asupra procesului de dialog şi este important ca şi Washingtonul să fie foarte concentrat să pună capăt problemelor deschise dintre Kosovo şi Serbia pentru totdeauna”, fiind exprimată inclusiv dorinţa ca procesul să fie clarificat în perioada următoare. Premierul kosovar, A.Hoti, a declarat că anunţul potrivit căruia Serbia îşi întrerupe campania de nerecunoaştere a reprezentat unul din primele rezultate ale „activităţilor coordonate cu partenerii internaţionali”.
În acelaşi context, A.Hoti a declarat că Priştina este pregătită pentru dialog şi că guvernul condus de el a respectat cerinţele partenerilor internaţionali de abolire a măsurilor comerciale reciproce cu Serbia pentru a da o şansă reluării şi desfăşurării dialogului Serbia-Kosovo.
Potrivit lui A.Hoti, Kosovo are trei principii esenţiale pentru dialogul cu Serbia: de a nu negocia integritatea sa teritorială, de a nu negocia organizarea constituţională a entităţii, dar şi faptul că acordul, care va contribui la recunoaşterea reciprocă între Kosovo şi Serbia, trebuie să fie în conformitate cu Constituţia Kosovo. „Prioritatea noului guvern kosovar va fi responsabilitatea de a continua dialogul cu Serbia în cooperare cu UE şi SUA, dar nu va permite schimbul teritorial”, a spus A.Hoti după ce parlamentarii l-au votat pentru funcţia de premier al Kosovo (3 iunie).
Mai mult, actualul premier kosovar, A.Hoti, a mai subliniat că, pentru Kosovo, compromisul dialogului este „acceptarea de a sta la masă pentru a normaliza relaţiile”, subliniindu-se şi faptul că este un compromis pe care îl fac, dar concluzionând că „toate compromisurile pe care le-au făcut s-au încheiat pe 17 februarie 2008, cu planul Ahtisaari, pe baza căruia a fost declarată independenţa Kosovo, cu acordurile constituţionale în vigoare astăzi în statul Kosovo”.
La rândul său, preşedintele Kosovo, H.Thaçi, şi-a exprimat satisfacţia cu privire la anunţul lui R.Grenell potrivit căruia negocierile între Belgrad şi Priştina vor continua şi că „sprijinul SUA a fost întotdeauna decisiv pentru viitorul prosper al Kosovo”.
Incident major la începutul anului 2017
Sloganul „Kosovo este Serbia” era pictat pe un tren ce trebuia să treacă din Serbia în nordul Kosovo, spre Mitrovița, și voia să reprezinte „o sărbătoare a moștenirii culturale”.
Dar autoritățile kosovare (Kosovo și-a declarat independența de Serbia, în 2008 – n.r.) au considerat că este vorba despre o provocare, scrie BBC.
Trenul de fabricație rusească a fost decorat în interior cu imagini din mănăstirile ortodoxe sârbești din Kosovo, iar însoțitoarele de bord, din tren, erau îmbrăcate în culorile naționale ale Serbiei.
„Este o expoziție mobilă, care prezintă moștenirea noastră culturală”, a declarat Marko Djuric, șeful biroului guvernamental pentru Kosovo, din Serbia, înaintea acestei călătorii.
Trenul urma să călătorească de la Belgrad la Mitrovița, în nordul Kosovo, unde trăiesc cei mai mulți dintre sârbii care au rămas în Kosovo. În prezent, este o călătorie pe calea ferată, indirectă, de 10 ore de la Mitrovița la Belgrad, dar Serbia speră să restabilească o legătură feroviară directă.
Nici Serbia, nici Rusia, la fel ca alte state printre care Slovacia, Spania și România, nu recunosc independența Kosovo, declarată la 9 ani de la războiul dintre separatiști și guvernul de la Belgrad.
Președintele sârb, Aleksandar Vucic, a cerut ca trenul să oprească la Raska, de partea sârbă a graniței, spunând că forțele speciale kosovare încearcă să arunce în aer linia ferată. Sârbii au acuzat kosovarii că doreau să-l aresteze pe mecanicul trenului, dacă garnitura ar fi trecut frontiera, dar Priștina a negat acuzațiile.
Premierul kosovar, Isa Mustafa, care a contactat ambasadele UE și SUA, și-a exprimat îngrijorarea țării sale: „Cred că întoarcerea trenului este cea mai bună acțiune, iar intrarea sa pe teritoriul Republicii Kosovo, suverane și independente, nu va fi permisă”.
Vucic a acuzat Kosovo că a reacționat exagerat și a spus, într-o conferință de presă, că a oprit trenul pentru a dovedi „că vrem pace”. „Am trimis un tren, nu un tanc”, a explicat el.
