“Pentru noi, anexarea unei astfel de declaraţii, precum o notă de aducere aminte lipită pe un carton, acest lucru nu poate merge aşa”, a declarat Viktor Orban la postul public de radio din Ungaria, conform Agenţiei France-Presse şi cotidianului Le Figaro.
Jaroslaw Gowin, vicepremier al Poloniei, a sugerat că “se poate ajunge la un compromis” cu Uniunea Europeană, subliniind că Varşovia nu se opune introducerii unor criterii privind utilizarea fondurilor europene “în mod transparent şi echitabil”.
Însă Viktor Orban a amintit Poloniei că a convenit cu Ungaria să facă front comun împotriva mecanismului privind statul de drept. “Niciuna dintre cele două ţări nu poate accepta o propunere inacceptabilă pentru celălalt stat. Polonezii au asumat un angajament, ţările noastre au semnat o declaraţie în care afirmă că Ungaria şi Polonia se susţin reciproc”, a subliniat Viktor Orban.
Comisia Europeană intenţionează să excludă Ungaria şi Polonia din Planul Uniunii Europene de relansare economică post-pandemie, dacă nu se va ajunge la o soluţie de compromis la nivelul celor 27 de state membre cu ocazia summitului Consiliului European, programat săptămâna viitoare, au afirmat joi surse europene. Oficiali europeni citaţi de agenţia DPA şi de site-ul T-online.de au declarat că Fondul UE de relansare economică post-pandemie, în valoare de 750 de miliarde de euro, ar putea fi aprobat prin “Procedura cooperării consolidate”, care prevede că cel puțin nouă țări UE au dreptul de a institui o integrare sau cooperare avansată într-un domeniu din cadrul structurilor comunitare fără a fi implicate celelalte țări UE. O altă variantă ar fi crearea Fondului UE de relansare economică post-pandemie în afara structurilor instituţionale europene, printr-un tratat interguvernamental.
“Nu avem încă o evaluare finală asupra soluţiilor”, a explicat un oficial din cadrul Comisiei Europene, subliniind că “scenariul central” rămâne ajungerea la un compromis cu Ungaria şi Polonia la summitul Consiliului European din 10-11 decembrie.
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a îndemnat Ungaria şi Polonia săptămâna trecută să renunţe la blocarea aprobării bugetului Uniunii Europene şi a Fondului de relansare, recomandându-le să conteste la Curtea de Justiţie a UE mecanismul privind statul de drept.
Ungaria şi Polonia, care au semnalat în mai multe rânduri că nu sunt de acord cu noul mecanism privind respectarea normelor statului de drept, au blocat o procedură necesară adoptării Bugetului multianual comunitar şi Planului european de relansare economică.
Preşedinţia germană a Consiliului UE a ajuns la un acord cu Parlamentul European privind bugetul comunitar pentru perioada 2021-2027. Dar, pentru a intra în vigoare, proiectul de buget multianual, în valoare de 1.074,3 miliarde de euro, şi Fondul de relansare de 750 de miliarde de euro trebuie aprobate formal de Parlamentul European şi de Consiliul UE. Votul în Consiliul UE este prin unanimitate, astfel că un singur stat membru poate bloca adoptarea deciziei.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a avertizat recent, într-o scrisoare trimisă liderilor Uniunii Europene, că va bloca aprobarea proiectului de buget multianual dacă va fi introdusă clauza privind respectarea normelor statului de drept. “Deşi Ungaria se simte obligată să coopereze, în contextul noilor evoluţii, este posibil să nu asigurăm unanimitatea care este necesară pentru aprobarea formală a proiectului bugetar decis în iulie”, a transmis Viktor Orban în scrisoare. Viktor Orban consideră că mecanismul privind respectarea statului de drept conţine “definiţii neclare privind încălcarea normelor”, astfel că “pot apărea abuzuri politice”.
Preşedinţia germană a Consiliului Uniunii Europene a ajuns la un acord cu negociatorii Parlamentului European privind un mecanism de condiţionare a accesului la fonduri comunitare de respectarea normelor statului de drept, un sistem care ar putea funcţiona prin majoritate calificată. Acordul provizoriu a fost obţinut pe baza recomandărilor formulate la summitul Consiliului European desfăşurat în iulie şi trebuie aprobat formal de Consiliul UE şi de Parlamentul European. Conform unor oficiali UE citaţi de publicaţia germană Der Spiegel, Comisia Europeană va formula propunerile oficiale de sancţionare a unui stat care nu respectă normele statului de drept. Decizia de sancţionare va fi luată de Consiliul UE prin majoritate calificată: voturile a 15 state UE, reprezentând 65% din populaţia UE (o procedură numită şi regula “dublei majorităţi”).
Un europarlamentar al lui Viktor Orban este implicat în scandalul sexual din capitala Belgiei
În viaţa publică a ţării membră a UE, Szájer, un apropiat al lui Viktor Orban, este cunoscut pentru convingerile sale tradiţionaliste. După 2010 el a scris noua Constituţie creştin-conservatoare a Ungariei, care conţine şi o prevedere homofobă privitoare la familie.
Vinerea trecută (27.11.2020), seara, Szájer a participat la Bruxelles la o petrecere cu tentă sexuală, ilegală din pricina măsurilor de combatere a pandemiei de coronavirus. Presa belgiană precizează că a fost o petrecere destinată preponderent unor bărbaţi homosexuali. Aproximativ 25 de persoane au fost de faţă la evenimentul care s-a desfăşurat într-o locuinţă situată deasupra unui bar pentru homosexuali. Dat fiind că vecinii s-au plâns de gălăgie, poliţia a luat cu asalt locuinţa, a notat identitatea celor de faţă, preponderent bărbaţi dezbrăcaţi, şi a pus capăt petrecerii.
Când poliţia a năvălit în locuinţă, Szájer a fugit pe fereastră, pe jumătate dezbrăcat, şi a coborât în stradă alunecând pe un burlan, ocazie cu care s-a rănit la mână. Imediat după aceea a fost arestat de poliţişti, sângerând şi neavând asupra sa documente de identitate. În rucsacul său au fost găsite pilule de ecstasy. Szájer a fost escortat la reşedinţă, unde a prezentat poliţiştilor paşaportul său diplomatic.
Două zile mai târziu, duminică, eurodeputatul a comunicat în scris că intenţionează să-şi depună mandatul la sfârşitul anului. El şi-a motivat hotărârea, între altele, printr-o “împovărare sufletească tot mai pronunţată.” Marţi au devenit în sfârşit cunoscute motivele concrete care au stat la baza deciziei sale, pe care le trecuse sub tăcere până atunci.
Membru fondator al partidului lui Orbán
Scandalul în care este implicat Szájer a provocat în Ungaria unul din cele mai mari cutremure politice din ultimul deceniu, dominat politic de Orbán. Dar acesta arată mai ales ipocrizia şi dublul standard moral al unuia din cei mai importanţi politicieni ai ţării. Szájer a fost în 1988 unul din cei 37 de membri fondatori ai partidului lui Orbán “Uniunea Tinerilor Democraţi” Fidesz şi este unul din puţinii din acea vreme care mai sunt activi politic până astăzi. Aceşti câţiva oameni, între care se numără şi preşedintele Parlamentului, László Kövér, alături de publicistul rasist Zsolt Bayer, formază, împreună cu Orbán, un grup care şi-a jurat credinţă eternă.
