Este vorba de o economie dominată de oameni de faceri ruşi, dar care exportă mai ales în Uniunea Europeană şi România, dependentă de banii trimişi acasă de moldovenii care trăiesc şi muncesc în străinătate şi condamnată la dispariţie de una dintre cele mai rapide depopulări de pe planetă.
O radiografie simplă a economiei moldoveneşti şi a relaţiilor externe ale ţării ar arăta aşa: o pierdere de populaţie de 34% de la câştigarea independenţei faţă de URSS; aproape un milion de moldoveni trăiesc şi muncesc în străinătate (după unele estimări chiar mai mult), la o populaţie totală de 2,7 milioane de locuitori; remiteri din străinătate cu o pondere de 16% în PIB, euro fiind principala monedă a sumelor trimise acasă de moldoveni; peste 10.000 de tineri moldoveni studiază în România, faţă de 5.000-10.000 în Rusia; UE este principalul partener comercial, iar cele mai multe exporturi se duc în România; UE este principalul finanţator.
Ca o curiozitate, aproape toate fabricile de vin şi coniac din Moldova sunt controlate de oameni de afaceri ruşi, iar majoritatea companiilor din regiunea separatistă transnistreană sunt conectate nu la sistemul bancar al Republicii Moldova, ci la cel al Federaţiei Ruse, remarcă Deutsche Welle. În 2019, România a importat 10% din vinul exportat de Republica Moldova. În timp ce autorităţile transnistrene, influenţate puternic de Moscova, nu recunosc guvernul de la Chişinău, locuitorii teritoriului separatist pot vota în alegerile din Moldova.
În timp ce în cursa electorală Igor Dodon a mers pe cartea stabilităţii, unde Rusia ar avea un rol important, Sandu a promis să combată corupţia şi „izolarea“ Moldovei. A subliniat că în cei patru ani în care contracandidatul său a avut funcţia de preşedinte, el nu a vizitat niciodată ţările vecine Ucraina şi România, notează Radio Europa Liberă. Sandu nu a mizat pe cartea naţionalismului sau pe cea anti-Rusia.
La începutul anului, Dodon promitea că va transforma Moldova într-un „şantier“ pentru construcţia şi reabilitarea de drumuri cu bani dintr-un credit de jumătate de miliard de dolari promis de Rusia. Mirajul acestor bani ruseşti durează încă din 2009, când Vladimir Putin era premierul Rusiei. Moscova a promis atunci Chişinăului un astfel de credit, dar acordul nici măcar nu a ajuns în parlamentul rus. În primăvară, Moldova semna cu Federaţia Rusă un acord de împrumut de 200 de milioane de euro, aprobat în grabă de guvernul de la Chişinău, dar împotmolit în parlament. În actuala campanie electorală, Chişinăul a anunţat că Moldova a primit de la Rusia un împrumut echivalent cu aproape 3 milioane de euro care va fi distribuit ca subvenţii pentru fermierii afectaţi de secetă. Economia moldovenească este una preponderent agricolă.
În schimb, odată cu declanşarea crizei produse de pandemia de COVID-19, Uniunea Europeană a hotărât să acorde ajutor ţărilor din Parteneriatul Estic, Moldovei fiindu-i alocate 87 de milioane de euro. Ajutorul a venit pe lângă fondurile de 140 de milioane euro alocate de UE tuturor ţărilor din Parteneriatului Estic – un proiect european de apropiere a unora dintre statele din fosta URSS. Dodon a susţinut că UE nu a acordat niciun ajutor, scrie DW.
Tratatul de comerţ semnat de Chişinău cu UE nu a convenit Rusiei, care a decis în 2014 să pedepsească Moldova cu tarife de import şi cu un embargou la mai multe produse moldoveneşti. Rezultatul a fost că exportatorii moldoveni s-au reorientat, iar Rusia a pierdut titlul de cel mai mare importator. Rusia s-a situat anul trecut pe locul trei în topul partenerilor la export ai Moldovei, iar în primele 9 luni ale acestui an a urcat pe locul 2 , dar poziţia îi este ameninţată de Germania. România a atras peste 27% din totalul exporturilor moldoveneşti, de departe cel mai mult. Spre comparaţie, ponderea Rusiei a fost în perioada ianuarie-septembrie de 9,29%, iar ponderea Germaniei de 9,24%, potrivit statisticii oficiale moldoveneşti. UE în ansamblu a atras 66% din exporturile Moldovei. România este şi cel mai mare partener la import, cu 11,9% din total, urmată de China, cu 11,7%, şi Rusia, cu 11,14%. Peste 50% din exportul Moldovei de mere, struguri, fructe uscate şi legume ajung pe piaţa rusească „ categorie de produse extrem de vulnerabile la capriciile Moscovei, aşa cum a demonstrat-o interdicţia recentă de import de prune moldoveneşti pe motiv că ar fi infestate cu un parazit.
Citește întreg articolul pe www.vp-news.com.
