Zeci de persoane au murit, iar alte sute au fost rănite în urma noilor confruntări militare dintre Armenia şi Azerbaidjan, izbucnite duminică.
Multe ţări europene sunt alarmate de atitudinea Turciei, care oferă susţinere Azerbaidjanului în efortul de reocupare a regiunii Nagorno-Karabah, o enclavă a etnicilor armeni pe teritoriul azer care nu este recunoscută de nicio naţiune.
După ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan a anunţat susţinerea Azerbaidjanului, ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, a subliniat că Turcia va face “ce este necesar” dacă Guvernul azer va solicita ajutor. Cavasoglu a avertizat că solidaritatea Franţei cu Armenia echivalează cu susţinerea ocupaţiei armene în Azerbaidjan, potrivit agenţiei Reuters.
Luptele se vor încheia dacă forţele armene “se retrag de pe teritoriul nostru”, a afirmat, la rândul său, preşedintele Azerbadjanului, Ilham Aliyev, mulţumind Turciei pentru susţinere.
În replică, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, s-a declarat preocupat de “mesajele beligerante” ale Turciei. Această atitudine “elimină practic orice inhibiţie a Azerbaidjanului în recucerirea regiunii Nagorno-Karabah. Iar noi nu acceptăm aşa ceva”, a declarat Macron.
Administraţia de la Paris vrea ca problema să fie analizată de Grupul de la Minsk, din care fac parte Rusia, Franţa şi Statele Unite.
Regiunea Nagorno-Karabah s-a desprins de Azerbaidjan în anii 1990, într-un conflict soldat cu circa 30.000 de morţi.
Administraţia Vladimir Putin a cerut, marţi, Turciei să nu mai încurajeze conflictul militar în regiunea Nagorno-Karabah şi să depună eforturi pentru un armistiţiu între Armenia şi Azerbaidjan.
Relaţiile dintre Franţa şi Turcia sunt tensionate din cauza crizelor din Libia, Siria şi estul Mediteranei.
